De prin toate adunate: pentru ei!

     Dedic aceasta postare(ce manelistic am inceput) tuturor parintilor, deoarece...
Pentru ca au uitat de ei pentru noi, s-au neglijat ca sa avem tot ce ne trebuie. Niciunde nu ne simtim mai bine decat cu ei, deja imi vin in minte Craciunurile  pline de vesele si cadouri, in care eram toti, inclusiv parintii lor. Erau putine momente cand le puteam citi bucuria si asta nu pentru ca nu o aveau, ci pentru ca nu aveau timp sa o arate, muncind pentru noi. Cu totii am gresit in fata lor, sunt sigur...si ne-am certat...si le-am vorbit urat. Nimeni nu ne vrea binele mai mult ca ei, poata asta este si motivul pentru care au varsat lacrimi pe ascuns dupa fiecare problema. Nu reusesc sa gasesc cuvintele potrivite pentru a va impresiona, pentru a va arata cat inseamna ei cu adevarat. Asa se intampla tot timpul, cand spui ceva din inima vorbele iti vin mai greu.
   Si-au luat bucatele de la gura pentru a ne da noua, astia sunt ei...Si cu toate astea nu vor sa le datoram nimic mai mult decat iubire. Apropo de iubire...cati dintre voi sunteti in stare sa mergeti acum la ei, sa ii imbratisati si sa le spuneti ca ii iubiti?
   S-au certat intre ei, dar tot pentru noi au mers mai departe, sa nu urmeze alte drame. As vrea sa umplu multe randuri vorbindu-ti despre ei, la fel cum mi-ar placea sa umpli si tu multe randuri vorbind despre ei, pentru ca ...oh, mai sunt atatea de spus.

 Iubiti-va familia!