Politica, politica si iar politica

De mai multi ani de zile, aproape toate prosturile de tv romanesti ne tot baga politica pe gat. De la voturi, la schimbari de legi, partide, pana la furtisaguri si viata personala a politicienilor, asta ne este zilnic dat sa vedem. Uitandute 2 zile la stirile de la tv a treia zi stii ce urmeaza, si anume: crime, politica, violuri si fotbal. Stim cu totii ca traim intr-o tara unde senzationalul se consuma foarte mult sau cel mai mult, dar de ce trebuie sa va prostituati toti si sa oferiti ce ofera si Diaconescu? Sunt de parere ca ar trebui sa avem si un canal tv unde sa se prezinte stiri de bine, tot ceea ce se intampla de bine in Romania, cum ar fi “cutare politician a fost inchis”, “nu stiu cine a castigat un premiu”, “cutarica investitor a reusit sa se remarce pe piata”, etc. Cred ca ar fi mestecate de public si astfel de stiri, poate chiar ar influenta in bine gandirea si atitudinea oamenilor. Stim deja ca in Romania se fura, nu mai este cazul sa facem o lista cu politicientii care fac asta pentru ca sunt sigur ca toti sunt implicati. Nu inteleg de ce ne trebuiesc atatea partide si atatia politicieni. Am putea mult mai bine sa avem niste posturi care trebuiesc ocupate si pe fiecare sa fie ales un anumit om in functie de niste criterii fixe. Nu cred ca este nevoie de mafie, de partide, de cumparare de voturi, s.a pentru a se face asta si nici intr-un caz la un interval de 4 ani. Cand omul nu isi mai face treaba nu trebuie lasat sa prinda radacini acolo, il schimbam pur si simplul cu un altul mai competent si capabil sa isi duca indatoririle la capat.

A disparut cultura emo ?

Exact, e vorba despre emo kizii ce isi faceau aparitia pe strazile intunecate cu ale lor plete peste ochisorii mici si negri, cu gentutele de gat si ochelari de soare, diverse piercinguri infipte prin cele mai ciudate locatii, etc. (nu mai continui ca stiti persoanele in cauza)… Ce se intampla cu ei, au disparut? Nu ne mai onoreaza cu prezenta? A fost doar un curent provizoriu? Acum s-au dat pe altceva? Unde au disparut? Parca deja imi e dor de cultura asta… (glumesc, nu am avut niciodata o simpatie aparte pentru ei doar ca erau amuzanti).

Termenul de emo vine de la “emotional”, care ne poate duce, eventual, cu gandul la acele persoane ceva mai sensibile, afective, si usor de impresionat. Emo este, de fapt, starea pe care persoana ce se considera astfel o are datorita unor deceptii peste care nu a putut trece (in cazul unora) sau datorita simplului fapt ca filmul a fost prea frumos pentru a se termina astfel, ori a unor versuri ce deprima (in cazul altora).

Ne informeaza cei de la emoculture.ro

Bine si totusi… nu inteleg de ce se manifesta astfel? De ce cultura emo este reprezentata de astfel de manifestari precum taiatul pe maini, saritura de la inaltime, arsul cu tigara pe maini, etc.? Am vazut multe cazuri de oameni deprezivi, persoane sensibile si afective, dar care nu fac parte din aceasta cultura emo. Oare cei care fac parte din cultura emo iubesc si efectul de turma!?! Altfel nu vad de ce se comporta toti exemplar, copiindu-se unul pe altul.

Atunci vroiam sa fim mari!

Acum e invers…

Cu siguranta toti am trecut prin asta in decursul copilariei, ii vedeam pe cei mari cum stateau afara pana seara tarziu, iar noi eram chemati acasa devreme. Ii vedeam pe altii cum faceau diverse lucruri la care noi nu aveam acces, ori fiindu-ne interzise, ori nefiind in stere. Vedeam parca vremeam tinand cu noi, totusi erau momente cand ploaia parca nu ne inbia, era copilaria, cea mai frumoasa perioada a vietii... Si totusi... vroiam sa fim mari. Faceam fiecare ce vroia, eram rasfatati si primeam totul fara sa dam la schimb nimic, dar totusi, vroiam sa fim ca si cei mari, insa timpul ne statea in loc. Eram egoisti si nu vroiam sub nici o forma sa intelegem ca nu totul in lumea poate fi chiar asa cum vrem. Cresteam...si nu credeam ca viata poate fi mai grea, fiind obisnuiti cu stilul nostru, asa era...si ne placea!

Iar acum ca am crescu mult prea multe sau schimbat, sau defapt...nimic nu mai e la fel, nici noi, nici jocul de-altadata si totusi... atunci vroiam sa fim mari!

                                  

Puterea cuvintelor

Probabil ca multi dintre voi ati vazut-o pana acum, insa nu puteam lasa sa nu urmareasca pana si cel mai rar vizitator al meu. :)

                    

Atunci cand se intoarce roata

Interviurile pentru joburi! Pentru ca tot auzeam in stanga si-n dreapta mai multe persoane plangandu-se ca nu au fost sunati pentru un anumot job, mi-am adus aminte de o intamplare de a mea pe care am sa v-o spun si voua. Multi ati fost la asa ceva, stiti stresul ala cu mersul la interviuri cu CV-uri si asteptatul sa sune. Eu am trecut prin asta la 18 ani, terminasem liceul si vroiam sa fac niste bani. Asa ca am zis sa-mi iau un job. Am mers cu CV-ul la cateva interviuri, dar am aflat ceva! "Un CV fara experienta, nu e CV, e biografie". Nu te angajeaza nimeni cu asa ceva. Asa ca primeam mereu raspunsul "te sunam noi". Nu stiu de ce le place sa spuna asta in loc de "nu esti potrivit pentru asta, PA!". Intre timp am gasit de munca prin intermediul unui prieten ca IT Security la o companie din Timisoara. Dupa vreun an mi-am adus aminte de cei care au zis ca ma suna si n-am putut sa dorm din cauza lor. Asa ca am facut un CV, de data asta CV bun, cu experienta si tot. Si m-am dus la cateva interviuri pentru joburi la care ma incadram. Iar ca sa fie mai interesant, le-am ales pe cele cu "Angajam urgent!". Am uitat sa va zic ca nu cautam job, o faceam doar de distractie. Si la interviu, exprienta, disponibilitate, tot, avia asteptau sa ma angajeze. Si a venit din partea celui care ma intervevia intrebarea "cand poti sa incepi?". Mi-am zis, asta e momentul de glorie. Am zambit in sinea mea, satisfacut, si am zis:

"Va mai sun eu".

Leapsa si premiu

1.Aminteste-ti persoana care ti-a dat premiul printr-un link catre blogul ei:
Am primit premiul de la Denii-De vorba cu viata.

2.Raspunde intrebarilor care insotesc premiul!
Baietii nu trebuie sa raspunda la punctele a si b daca nu vor :d
a.Care este produsul de machiaj preferat?

b. Care a fost trend-ul preferat in anul 2011?

c.Care e desertul tau preferat?
Tortul.
d. Culoarea preferata?
Negru.
e. Care este prenumele tau?
Goda.
f. Care este ultima melodie pe care ai ascultat-o?
2pac - Last ones left.
g. Pisici sau caini?
Caini.

3.Spune ceva despre tine ce nu ai mai spus nimanui pe blog
In curand voi posta o noua piesa de a mea.

4.Premiaza cate bloguri crezi tu ca merita acest premiu.
Cand visele sunt viata
A morning story
Picaturi de literatura
Diverse
Gabriella-Viata
Aira
ßlloиdιε ♥
Viata colorata
etc...toti ce-i care imi viziteaza blogul.

5.Asigura-te ca anunti proprietarii blogurilor ca au primit acest premiu.
Cred ca vor vedea ei singuri. :d

Drogul de dimineata

M-am trezit azi dimineata ca mi-a sunat telefonul, era o ruda dar eram atat de adormit incat nu mai stiu cine era si ce vroia. Am inchis telefonul si mi-am facut teleghidat o cafea, langa ea pachetul de tigari si bricheta. Cred ca inca dormeam cand am facut asta, penru ca, cand m-am sters bine la ochi eram in fotoliu cu pachetul de tigari langa mine si un ness. Sa intiparit atat de bine chestia asta cu cafeaua si tigarile ca nu vad o zi normala fara o dimineata cu tigari si cafea.

Chestia asta declanseaza in creierele noastre dependenta, la fel ca drogurile. Oare exista fundatii si campanii sa te lasi de cafea? De tigari si droguri sunt mii, la cafea nu sa gandit nimeni? Fiindca eu ma uit la o cafea si zic "unde e tigarea"? ...sau chiar m-as gandi la un joint, sa "animez" cafeaua. Nu am auzit pe nimeni sa dea vina pe cafea. Cum suna "cafeaua te ucide! Un expresso mic azi, 1 an in minus la viata" ?